Un absolvent de Drept, la Banca Mondială

Alex-Stanescu(Extrase din articolul „Generatia 2.0 Avocati de Top“aparut pe site-ul BizLawyer.ro in 11 martie 2014)

Nu doar o firmă mare îi poate  asigura unui avocat șansa unui parcurs profesional bun. Alexandru Stănescu  a ales să-și dezvolte cariera într-o instituție în care mulți și-ar dori să activeze: Banca Mondială.

Înainte de a lucra în echipa de coordonare a directorului de țară a Băncii Mondiale, Alexandru Stănescu a trecut pe la HSBC, CJUE, BEI și EFTA, într-un parcurs profesional perfect.“Perioada pe care am petrecut-o ca bursier în afară mi-a deschis orizontul către noi domenii ale dreptului, care m-au făcut să mă gândesc la o carieră internațională.”, povestește Alexandru.

Apoi a decis să-și completeze studiile de drept cu un Master în Administrarea Afacerilor în trei limbi, dezvoltat în comun de trei universități europene (Universidad de Deusto, La Comercial – Bilbao, Spania; Audencia Grande Ecole de Commerce, Nantes, Franța și University of Bradford – Bradford School of Management, UK).

“Ceea ce mi-a plăcut pe lângă latura practică și cea tehnică a fost mobilitatea sporită. Fiecare patru luni ale masterului am studiat la o universitate diferită, dintre cele trei. În plus, a fost o bună experință de a profita din plin de caracterul internațional al clasei din care făceam parte. Am fost unicul român al seriei de studenți. Acest master mi-a oferit posibilitatea ca la absolvire să vorbesc fluent trei limbi de circulație internațională (engleza, spaniola și franceza). Pregătirea mea a dus spre o specializare de natură pluridisciplinară – relații internaționale, project management și latura de drept: dreptul afacerilor europene, dreptul concurenței, drept privat și economie, piețe și instituții financiare. Vorbim de o specializare în formare în contextul job-ului actual ce necesită cunoștințe diverse pentru implementarea unor proiecte de asistență tehnică ale Băncii Mondiale”

Studenții români au mari șanse în afară

“Toţi colegii români pe care i-am întâlnit în mediul universitar au dovedit capacități  foarte bune de adaptare și cunoștințe aprofundate temeinic. În ceea ce privește domeniul profesional, tinerii români din sfera dreptului care au șanse să rămână în străinătate, fie o fac ca urmare a unei specializări în afară, ulterior ramânând la firme de avocatură unde au făcut practică, fie trec cu brio concursuri foarte serioase în instituții internaționale sau sunt foarte competitivi pentru companiile multinaționale. Odată intrați în companii, tinerii români nu înșeală așteptările, sunt văzuți ca foarte determinați și muncitori. Poate am avea de lucrat un pic, la ‘selling skills’ – acele aptitudini de marketing personal ce pot conta destul de mult, spre exemplu în avansarea în poziții de conducere – ‘middle-manageri’ și ‘senior manageri’ ”, explică tânărul.

Ce le lipsește studenților din România?

Învățământul superior  din România se bazează în cele mai multe situații exclusiv pe partea teoretică. Acest lucru nu este însă suficient. Instituțiile de drept de la noi le oferă tinerilor posibilitatea de a acumula un bagaj de cunoștințe teoretice foarte bun, dar studenților le lipsește orientarea pe piața muncii și consilierea încă din timpul facultății în legatură cu drumul pe care vor să meargă ca profesioniști ai dreptului.

Lucrurile se pot schimba prin îmbunătățirea activității centrelor de orientare profesională. Cele mai prestigioase universități au asemenea structuri care îi formează pe studenți încă din timpul studiilor, le fac teste personalizate de aptitudini, le oferă seminarii cu experți din varii domenii care își povestesc parcursul profesional: sacrificiile și beneficiile practicării unei anumite profesii.

“Aceste centre îi îndrumă pe studenți astfel încât aceștia să-și aleagă într-o manieră conștientă și cât mai obiectivă, drumul în drept. Am făcut recent parte din echipa de coordonare a unui proiect numit Busola in Cariera, sub egida Liderjust și a Ambasadei Americii. Proiectul a avut trei componente (seminarii cu profesioniști ai dreptului ce au împărtășit din experiența lor, practici la mai multe instituții publice și private,  mentorat “on the job”) și a avut ca obiectiv conștientizarea alegerii profesiei juridice în funcție de ce aptitudini și asteptări are tânărul de la cariera sa profesională. Numai cu dedicare, aptitudinile potrivite și calibrarea (iar nu limitarea) așteptărilor se poate ajunge la o excelență profesională atât de mult dorită în sistemul de justiție din România”.

Nu sunt suficiente cunoștințele de drept

Munca în străinătate i-a permis să facă o comparație între tinerii juriști de la noi și cei din afară. Așa a ajuns la concluzia că românilor le lipsesc cunoștințele de business. Pe lângă consultanță  juridică, un avocat trebuie să înțeleagă cum funcționează o companie, industria, cu ce constrângeri se confruntă pentru a putea răspunde cât mai bine nevoilor reale, din piață și nu doar prin prisma tranzacțiilor reușite sau nereușite la care au luat parte, a reglementărilor și obligațiilor de tip legal sau disputelor legale. Alexandru mai crede că managementul resurselor umane din firmele de avocatură este de multe ori defectuos, ducând la demotivarea celui mai important factor de productivitate – capitalul uman – tocmai pentru că acestă știință de a fi manager (nu doar la nivel de avocat partener dar și la nivel de senior associate ce coordonează o echipă mai mică) nu a fost cultivată din timpul facultății. Mediul de lucru din firmele de avocatură, de care se plâng foarte mulți tineri profesioniști, ar fi mult îmbunătățit, dacă aceste aptitudini ar fi conștientizate și modele de management de motivare a personalului și strategiile de resurse umane bazate pe obiective și indicatori de performanță ar fi adoptate.

Oportunități care aduc valoare adăugată?

Tânărul profesionist are și câteva sfaturi pentru cei care vor să-și dezvolte o carieră de succes. “Studiile în străinătate ajută pentru a întregi atât sfera cunoștințelor tehnice, dar și pentru dobândirea unor ‘soft skilluri’ de adaptare, de a fi flexibil și de a te pregăti pentru o lume în continuă schimbare. Practicile ajută foarte mult, școlile de vară contribuie la crearea unei rețele profesionale incipiente foarte utile pe viitor. Calificările obținute printr-un program de masterat în afară sunt foarte importante nu doar din punct de vedere al cunoștințelor de ordin practic și academic, dar și pentru a sparge barierele la angajare a tinerilor români în străinătate, bariere ce, din păcate câteodată, se bazează pe concepții greșite legate de România”, punctează Alexandru.

Primul stagiu de practică din timpul facultății l-a făcut la firma RTPR- Allen Overy, unde spune că a învățat multe lucruri legate de profesia de avocat care nu erau accesibile pe băncile facultății. Astfel și-a dat seama că trebuie să-și  completeze pregătirea juridică. După finalizarea masterului care l-a ajutat să acumuleze cunoștințe de economie, management și drept internațional a fost project manager assistant în cadrul HSBC, una dintre cele mai mari bănci internaționale din lume, în domeniul Private Banking în Luxembourg. A urmat un alt stagiu de practică la la Curtea Europeană de Justitie și apoi la Banca Europeană de Investiții (departamentul risc financiar – pentru un proiect concret de natură juridică, în sectorul derivativelor –piețe de capital). “Mi-am încheiat perioda de formare profesională din Luxemburg printr-o practică la Curtea EFTA (Curtea de Justiție a European Free Trade Association formată din Islanda, Elveția, Norvegia și Liechtenstein). Apoi a venit o altă periodată foarte frumoasă și intensă în formarea mea profesională,  în echipa de coordonare a directorului de țară a Băncii Mondiale din 2010 pana in 2012. Ulterior am devenit membru al echipei de specialiști pe sectorul Private and financial sector development pentru Europa și Asia Centrală,  unde am lucrat pe câteva proiecte de asistență tehnică acordată Guvernului României (studii de competitivitate a Regiunii de Vest, Asistență Tehnică pentru Consiliul Concurenței, Analiză Funțională a Justiției din România, proiectul Bancii Mondiale pe insolvență și regimul creditorilor/debitorilor din România – Report on the Observance of Standards and Codes Insolvency and Creditor/Debtor Regimes și pe alte proiecte legate de sectorul bancar și financiar non-bancar)” , explică Alexandru Stănescu.

Referitor la drumul pe care vrea să-l parcurcă în continuare, tânărul a mărturisit că momentan nu profesează în avocatură, dar un exclude acestă posibilitate. “Cred că este o profesie foarte frumoasă, cu  multe satisfacții, dar și cu un compromis legat de viața personală. Viziunea mea actuală profesională este de a contribui la reforma instituțională și la îmbunătățirea climatului investíțional din România prin sprijinirea de reforme. Așa cum spunea avocatul Alan Dershowitz – la 28 de ani, cel mai tânăr profesor de drept din istoria Harvard Law School – visul oricărui jurist este să contribuie la formarea unei legi, nu doar să reacționeze la ea”.

Alexandru Stănescu este expert în cadrul Băncii Mondiale în București | Lideri pentru Justiție 2011 (generația 2)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s